Această hartă interactivă adună inițiativele cadrelor didactice care au participat la programul de formare din cadrul proiectului „Crearea unui model funcțional de intervenție pentru Sănătate Mintală și Sprijin Psihosocial” (MHPSS) și care au implementat la clasă sau în lucrul cu tinerii, activități centrate pe identificarea și înțelegerea emoțiilor și tehnici de autoreglare emoțională.

Fiecare punct de pe hartă reprezintă o unitate de învățământ în care profesori, consilieri școlari sau alți specialiști formați în cadrul proiectului MHPSS au pus în practică activități dedicate dezvoltării emoționale a elevilor. Unele școli sunt reprezentate de mai mulți profesori implicați, fiecare contribuind cu o inițiativă care promovează sănătatea mintală și echilibrul emoțional în sala de clasă.

Explorează fiecare punct de pe hartă pentru a afla ce activitate a fost implementată și cum a fost primită de elevi. Poate vei regăsi chiar propria școală!

---

Creează și tu o lecție care contează!

Parcurge gratuit modulul online „Starea de bine emoțională pentru elevi și tineri – aplicație practică” și implementează o activitate la clasă care sprijină exprimarea emoțiilor și conexiunea autentică cu elevii.

---

Instrument dezvoltat în cadrul proiectului “Crearea unui model funcțional de intervenție pentru Sănătate Mintală și Sprijin Psihosocial – SMSP pentru copii și adolescenți” susținut de UNICEF și implementat de Fundația Romanian Angel Appeal în parteneriat cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT).

Tulburările mintale afectează în Europa unul din șase adolescenți, anxietatea și depresia reprezentând mai mult de jumătate din cazuri (UNICEF, 2021). Crizele medicale, conflictele armate, schimbările climatice și avansul tehnologic creează un climat de instabilitate care testează constant reziliența generațiilor tinere. În timp ce pentru adulți aceste realități generează confuzie și epuizare, copiii și adolescenții le traduc adesea prin anxietate accentuată, dificultăți emoționale sau comportamente de risc, așa cum confirmă rapoarte internaționale și naționale recente (Copăceanu & Costache, 2022; Dobrean & Păsărelu, 2023). În România, prevalența tulburărilor mintale în rândul adolescenților era estimată la 11,2% încă din 2019 (Global Burden of Disease Study, UNICEF 2021), însă accesul la intervenții adecvate rămâne limitat și inegal distribuit geografic. Deși aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de tulburare mintală, iar 9% dintre cei cu vârste între 0 și 18 ani au nevoie anual de servicii specializate (Strategia Națională 2016–2020; Kovess et al., 2015 în UNICEF, 2022a), sistemul de sprijin este fragmentat și insuficient adaptat nevoilor actuale.

Pornind de la această realitate și de la lipsa studiilor consolidate privind starea de bine a adolescenților, a devenit esențială o radiografie actuală a nevoilor, resurselor și barierelor de acces la servicii de sănătate mintală și sprijin psihosocial (SMSP). Proiectul „Crearea unui model funcțional de intervenție pentru Sănătate Mintală și Sprijin Psihosocial pentru copii și adolescenți”, implementat de Fundația Romanian Angel Appeal în parteneriat cu UNICEF România, a urmărit să răspundă acestor provocări. Cercetarea formativă derulată în perioada 2023–2024 la nivelul municipiului București a reprezentat primul pas în construirea unui model integrat și sustenabil de intervenție, care să aducă laolaltă piesele disparate ale sistemului medical, educațional și social, creând premisele pentru un sprijin real și accesibil tuturor adolescenților.

În 2024, Fundația Romanian Angel Appeal, în parteneriat cu UNICEF România, a dezvoltat un model funcțional de intervenție pentru sănătatea mintală și sprijinul psihosocial (MHPSS) destinat copiilor și adolescenților. Intervenția a pornit de la o cartografiere detaliată a resurselor și barierelor sistemice din educație, sănătate și servicii sociale, pentru a înțelege traseul real al unui copil de la primele semne de dificultăți emoționale până la accesarea serviciilor specializate.

Proiectul a vizat nu doar analiza și înțelegerea contextului, ci și crearea de instrumente concrete. Printre cele mai importante rezultate se numără dezvoltarea și validarea științifică a unui instrument de screening pentru identificarea timpurie a dificultăților emoționale la adolescenți români și ucraineni, realizat împreună cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei și Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Acest instrument răspunde unui gol major în peisajul evaluării sănătății mintale din România și se află în proces de avizare de către Colegiul Psihologilor.

Un alt pilon al intervenției a fost formarea cadrelor didactice, consilierilor școlari, medicilor de familie și altor profesioniști din educație și sănătate. În cadrul sesiunilor de training și mentorat, peste 430 de participanți au dobândit competențe în recunoașterea și gestionarea problemelor socio-emoționale, în utilizarea instrumentului de screening și în aplicarea unui ghid dedicat pentru starea de bine și sănătatea mintală în școli. Feedback-ul pozitiv primit a arătat nevoia reală de a aduce în prim-plan emoțiile și relațiile sănătoase în mediul educațional.

Proiectul a inclus și o componentă de sprijin pentru părinți, prin elaborarea unui ghid de psihoeducație și pregătirea unor ateliere tematice, ce vor aborda subiecte precum anxietatea, reziliența, epuizarea parentală și dinamica familială. În paralel, pentru adolescenți au fost dezvoltate resurse prietenoase și activități non-formale, de tip peer-to-peer, menite să îi ajute să se conecteze mai bine la sine, la colegi și la sprijinul disponibil. Astfel, intervenția a pus bazele unei rețele integrate de suport, care aduce împreună școala, familia și serviciile specializate.

Un element central al proiectului l-a reprezentat dezvoltarea de resurse educaționale și digitale inovatoare. Printre acestea se numără un ghid pentru cadre didactice privind starea de bine și sănătatea mintală în școli, un set de module de formare validate științific, o aplicație digitală pentru adolescenți care integrează resurse utile și informații accesibile, precum și compendiul de activități non-formale pentru sprijin socio-emoțional. Aceste materiale, construite prin co-creare cu experți, profesori și adolescenți, asigură sustenabilitatea intervenției și oferă instrumente practice pentru utilizatori diverși – de la elevi și părinți, până la specialiști.

Un aspect esențial al proiectului a fost colaborarea interinstituțională facilitată de UNICEF și RAA. În Grupul Consultativ al proiectului au fost reuniți actori-cheie precum Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Colegiul Psihologilor din România, CNSMLA, DGASMB și Inspectoratul Școlar București. Acest proces de dialog și co-creare a dus la realizarea unor hărți ale sistemelor de referire din educație, sănătate și servicii sociale, care clarifică traseele și barierele pe care le întâmpină copiii și adolescenții în accesarea sprijinului necesar.

Nu în ultimul rând, proiectul a investit în implicarea adolescenților ca actori activi ai schimbării. Prin Youth Hub și prin cluburile școlare, 12 adolescenți lideri au participat la un program de formare și mentorat de opt luni, învățând să dezvolte activități socio-emoționale și să creeze comunități de sprijin în jurul lor. Această componentă arată că vocea tinerilor nu este doar ascultată, ci integrată direct în designul intervențiilor, consolidând sustenabilitatea și relevanța acestora.

Pe lângă intervențiile directe și activitățile de formare, proiectul a generat și o serie de resurse valoroase, menite să sprijine atât profesioniștii, cât și adolescenții și familiile lor. Printre acestea se numără Colecția de aventuri educative non-formale pentru promovarea sănătății și echilibrului emoțional al adolescenților, o publicație interactivă ce reunește activități non-formale menite să încurajeze exprimarea emoțiilor, dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor și consolidarea relațiilor sociale. De asemenea, proiectul a produs Harta serviciilor de sănătate mintală și sprijin psihosocial din București, un raport detaliat care centralizează instituțiile și organizațiile implicate în domeniu și facilitează accesul la sprijin adecvat. Totodată, a fost realizat și un Raport privind resursele digitale pentru sănătatea mintală și sprijin psihosocial, care analizează platformele și instrumentele digitale existente, evidențiind atât oportunitățile, cât și limitele utilizării lor în sprijinul copiilor și adolescenților.

1. Colecție de aventuri educative non-formale pentru promovarea sănătății și echilibrului emoțional al adolescenților: această publicație oferă un set de activități non-formale și aventuri educaționale menite să sprijine echilibrul emoțional și sănătatea mintală a adolescenților. Activitățile sunt concepute pentru a fi atractive și interactive, încurajând copiii și tinerii să își exprime emoțiile, să își dezvolte abilitățile de rezolvare a problemelor și să își consolideze relațiile sociale. Publicația poate fi accesată la următorul link: https://raa.ro/wp-content/uploads/2024/05/Colectie-de-aventuri-educative-non-formale-pentru-sanatate-siechilibrul-emotional-al-adolescentilor.pdf

2. Raport – Harta serviciilor de sănătate mintală și sprijin psihosocial (SMSPS) de la nivelul Municipiului București, care detaliază serviciile disponibile pentru copii și adolescenți. Raportul include informații despre instituțiile și organizațiile care oferă astfel de servicii, tipurile de intervenții disponibile și accesibilitatea acestora. Scopul este facilitarea accesului la resurse adecvate și sprijinirea colaborării între entitățile implicate în domeniul sănătății mintale. Raportul complet poate fi descărcat de la următorul link: https://raa.ro/wp-content/uploads/2024/05/Raport-Harta-servicii-SMSPS-in-Bucuresti.pdf

3. Raport privind resursele digitale pentru sănătatea mintală și sprijin psihosocial, care oferă o analiză detaliată a resurselor digitale disponibile pentru copii și adolescenți. Raportul explorează platforme și instrumente digitale, evidențiind beneficiile și provocările utilizării lor în intervențiile de sănătate mintală. Raportul complet poate fi accesat la următorul link: https://raa.ro/publicatie/psihoeducatie-online-o-analiza-a-resurselor-digitale-utilizate-de-adolescenti-in-romania/

4. Raport – Analiza documentelor de politici publice privind sănătatea psihoemoțională și mintală a copiilor și adolescenților din România. Analiza radiografiază cadrul actual, semnalează aspectele care necesită îmbunătățiri și propune măsuri de actualizare a politicilor publice relevante. Raportul complet: https://raa.ro/publicatie/analiza-documentelor-de-politici-publice-privind-sanatatea-psihoemotionala-si-mintala-a-copiilor-si-adolescentilor-din-romania/

5. Raport – Analiza nevoilor de sănătate mintală și sprijin psiho-social din perspectiva adolescenților. Raportul analizează percepțiile adolescenților români și ucraineni din București privind sănătatea mintală și sprijinul disponibil, oferind o privire de ansamblu asupra nevoilor și recomandărilor. Raportul complet: https://raa.ro/publicatie/analiza-nevoilor-de-sanatate-mintala-si-sprijin-psiho-social-din-perspectiva-adolescentilor/

6. Raport – Analiza nevoilor de sănătate mintală și sprijin psiho-social din perspectiva cadrelor didactice. Raportul surprinde perspectivele profesorilor asupra sănătății mintale a adolescenților, nevoile identificate și recomandările pentru îmbunătățirea sprijinului în școli și comunitate. Raportul complet: https://raa.ro/publicatie/analiza-nevoilor-de-sanatate-mintala-si-sprijin-psiho-social-din-perspectiva-cadrelor-didactice/

7. Raport – Analiza nevoilor de sănătate mintală și sprijin psiho-social din perspectiva specialiștilor. Raportul reflectă opiniile și recomandările specialiștilor intervievați din București privind nevoile adolescenților pentru bunăstare emoțională și psihologică. Raportul complet: https://raa.ro/publicatie/analiza-nevoilor-de-sanatate-mintala-si-sprijin-psiho-social-din-perspectiva-specialistilor/

8. Raport – Analiza nevoilor de sănătate mintală și sprijin psiho-social din perspectiva părinților. Raportul descrie perspectivele părinților români și ucraineni asupra sănătății mintale a adolescenților și evidențiază recomandările pentru îmbunătățirea suportului psihosocial. Datele au fost colectate de la 39 de părinți din București (dintre care 19 ucraineni), prin focus grupuri desfășurate în perioada noiembrie 2023 – februarie 2024. Raportul complet: https://raa.ro/publicatie/analiza-nevoilor-de-sanatate-mintala-si-sprijin-psiho-social-din-perspectiva-parintilor/

Credem că schimbarea reală în educație se naște din dialog și colaborare. Dacă ești cadru didactic și ai întrebări, idei sau experiențe pe care vrei să le împărtășești, te încurajăm să ne scrii. Fie că dorești să afli mai multe despre proiectele noastre, să ne propui o inițiativă sau pur și simplu să povestești ce funcționează la tine în clasă, vocea ta contează.

Împreună putem construi resurse mai bune, putem găsi soluții la provocările din școli și putem crea contexte în care elevii să se simtă înțeleși și sprijiniți. Așteptăm cu drag mesajul tău – pentru că fiecare idee, întrebare sau propunere poate fi începutul unui pas important înainte.

Adresă de e-mail: office@raa.ro