Profesori Pregătiți – Profesori Motivați – POCU 6.6
Scop și obiective
Obiectivul proiectului constă în dezvoltarea, prin formare continuă, a abilităţilor de lucru cu copii cu cerinţe educaţionale speciale pentru 400 de cadre didactice, 80 persoane din rândul personalului de sprijin şi 26 membri ai echipelor manageriale din 13 școli speciale și de masă. Cele 13 şcoli au fost selectate din 6 județe: Suceava, Bacău, Prahova, Galați, Brăila și Vaslui acoperind astfel, 3 zone defavorizate (Nord-Est, Sud Muntenia și Sud-Est).
Rata crescută a sărăciei și numărul semnificativ de copii cu cerințe educaționale speciale (CES) în școlile din aceste regiuni, coroborate cu scăderea numărului unităților școlare (de masă și speciale) și cu lipsa de pregătire a cadrelor didactice în vederea lucrului cu copiii cu nevoi speciale, conduc la scăderea gradului de incluziune școlară a copiilor cu CES și implicit, către creșterea abandonului școlar.
Proiectul porneşte de la premisa că diversificarea şi îmbunătăţirea metodelor de predare, adaptarea acestora la nivelul de dezvoltare al copiilor şi utilizarea de către cadrele didactice a noilor tehnologii în actul predarii, pot creşte şansele de incluziune a copiilor cu CES în învăţământ.
RAA şi partenerii săi propun un program complex de formare, constând într-un curs introductiv (în format e-learning), urmat de o serie de cursuri rezidenţiale (faţă în faţă cu lectorul) şi practică monitorizată online. Cursurile vor atinge următoarele teme:
- Cursul introductiv (e-learning) va curpinde teme privind abandonul şcolar, segregarea şcolară şi rolul cadrelor didactice în creşterea şanselor de integrare şcolară a copiilor la risc de abandon, cu precădere a celor cu CES.
- Cele patru cursuri rezidenţiale livrate în serii de cca. 20 cadre didactice în fiecare județ vor aborda teme precum:
- Adaptare curriculară pentru copiii cu CES
- Metode participative de predare, centrate pe copil şi TIC
- Dezvoltare a gândirii critice, formare de abilităţi şi creștere a independenţei
- Dezvoltare personală şi managementul stresului
Proiectul răspunde şi nevoii de formare a personalului de spijin direct implicat în asigurarea suportului necesar întegrării copiilor cu CES, dar şi nevoilor de formare a echipelor manageriale ale şcolilor partenere.
Programa pentru personalul de sprjin va aborda tematica măsurilor de desegregare şi de integrare a copiilor în colectivităţile şcolare, iar cursurile adresate managerilor şcolari vor viza teme precum atragerea de resurse pentru şcoli, motivarea şi retenţia personalului şi managementul relaţiei cadre didactice – părinţi.
Proiectul este implementat în parteneriat cu Asociația de Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale din România (APCCR) și Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (F.E.D.R.A.). Romanian Angel Appeal şi partenerii săi vor fi implicaţi în toate etapele proiectului: în promovarea proiectului şi programului de formare, în selectarea cadrelor didactice, elaborarea şi livrarea cursurilor, coordonarea practicii monitorizate şi evaluarea programului de formare.
Date suplimentare
Cele 13 şcoli selectate ca parteneri asociaţi între care 10 sunt unităţi de învăţământ special, iar 3 sunt unităţi de învăţământ de masa, deservesc un număr de 2.849 de copii. Dintre aceştia, peste 65% copii cu CES, 28% copii de etnie romă, 65% din familii sărace, 39% din mediul rural. Distribuţia celor 13 şcoli pe judeţe este următoarea: 4 sunt în judeţul Prahova, 2 în Botoşani, 1 în Brăila, 2 în Vaslui, 3 în Suceava, 1 în Galaţi.
În perioada de pregătire a proiectului, Romanian Angel Appeal a realizat o analiză a nevoilor de formare în rândul cadrelor didactice din şcolile partenere prin intermediul unui chestionar aplicat pe un lot de 16 școli şi grădinițe din cele 6 judeţe menţionate, obţinând, pe durata a trei săptămâni, 147 de răspunsuri.
Raspunsurile la chestionar au reliefat următoarele:
– 34% dintre profesorii chestionaţi nu au beneficiat de o formare în ultimii 2 ani
– 97,95% dintre respondenţi au sau au avut la clasă copii cu CES
– 77,5% consideră că informaţiile şi cunostinţele pe care le deţin sunt NU suficiente pentru lucrul cu copiii cu CES.
Temele propuse pentru cursurile de formare au fost considerate extrem de utile de 80% dintre respondenţi.
Studiile realizate în ultimii ani (RAA, 2011; Mareș G. și Toth A., 2015, Toth A., 2016), indică o serie de factori care limitează integrarea şcolară a copiilor cu autism şi accesul lor la o educaţie de calitate adaptată nevoilor lor de dezvoltare. Printre acestea, se numără competenţele reduse ale cadrelor didactice în lucrul cu copii cu cerințe educaționale speciale, insuficienţa resurselor materiale şi a serviciilor de sprijin adaptate nevoilor copiilor cu TSA, caracterul încă neintegrat al serviciilor sociale, de sănătate şi educaţie, dar și ignoranţa, stereotipurile şi prejudecaţile manifestate de cadrele didactice sau de părinţii copiilor tipici.
O anchetă cantitativă realizată în 2015 pe un eşantion de beneficiari ai centrelor de consiliere si asistenţă pentru persoanele cu TSA ale DGASPC-urilor din 12 judeţe (Toth A., 2016) relevă faptul că dintre copiii cu TSA de vârsta şcolară (care au împlinit 6 ani), 21% frecventau încă gradiniţa, deşi aveau vârsta de a fi integraţi în ciclul primar, iar 18% nu erau deloc cuprinși în învăţământ.
Studiile internaţionale arată o strânsă legătură între competenţele profesorilor şi reducerea gradului de abandon şi între formarea profesională, motivarea şi performanţele educaţionale, mai ales în rândul cadrelor didactice din învăţământul special.
În contexul în care în ultimii 15 ani, eforturi majore au fost depuse de organizaţiile societăţii civile pentru creşterea accesului la intervenţii terapeutice a copiilor cu tulburări din spectrul autist, este esenţial să existe cadre didactice pregătite pentru a lucra în mod incluziv cu copii cu CES şi în special cu copii cu TSA.