Muzee, trenuri de noapte și conversații cu necunoscuți: experiența DiscoverEU Inclusion văzută prin ochii adolescenților MeRAAKi

Cum înveți despre diferențe culturale, istorie sau oameni din alte țări? Uneori din cărți. Alteori dintr-un muzeu. Dar se întâmplă să înveți mai ales din momentele în care ieși din zona de confort, te provoci, explorezi împreună cu prietenii și descoperi Europa altfel.

Din conversațiile pe care le ai într-un restaurant mic din Budapesta, pe niște trepte din Berlin sau într-un tren de noapte spre următorul oraș.

DiscoverEU Inclusion este o inițiativă a programului Erasmus+ care oferă tinerilor șansa de a călători prin Europa cu trenul, explorând teme precum dialogul intercultural, sustenabilitatea sau identitatea europeană.

Spre deosebire de varianta clasică a programului, în DiscoverEU Inclusion participanții călătoresc în grupuri mici, însoțiți și sprijiniți pe tot parcursul experienței. Pentru mulți dintre ei, este prima dată când ies din țară.

Anul trecut, 5 adolescenți din programul MeRAAKi au pornit într-o astfel de călătorie, explorând dialogul intercultural prin artă, gastronomie, istorie și conversațiile cu oamenii întâlniți pe drum.

La întoarcere, Cosmin a împărtășit câteva dintre momentele, diferențele culturale și conversațiile care le-au rămas cel mai puternic în minte.

Auzim mereu că țările din Europa de Vest pun accent pe un stil de viață sănătos, dar nimic nu ne-a putut pregăti pentru cât de importante sunt pistele de biciclete în țările pe care le-am vizitat. Mereu erau clare, bine amenajate și folosite.

De asemenea, pe lângă sport, se valorifică foarte mult și odihna. Duminica, până și supermarketurile și restaurantele sunt închise, orele de liniște sunt respectate pe parcursul întregii zile, iar străzile sunt goale.

„Cultura liniștii” este prezentă și în viața din timpul săptămânii. Oamenii din Berlin sau Viena par reci la prima vedere, dar sunt mereu dispuși să comunice dacă le ceri ceva. Majoritatea știu engleza foarte bine, ceea ce face comunicarea foarte ușoară.

Un alt șoc cultural a fost cât de mult accent se pune pe „no rush zones”. Am fost în localuri foarte drăguțe care pun accent pe faptul că nu te poți afla acolo dacă te grăbești. În altele (foarte multe) puteai plăti doar cash, ceea ce, sincer, ne-a adus unele dificultăți.

Cel mai frumos mi s-a părut că în multe localuri au „no phones policy”, unde ești nevoit să socializezi și să te bucuri cu propriii ochi de priveliște, nu doar în poze pe Insta.

Un mit pe care ne simțim foarte mândri să îl deconspirăm este acela că ungurii și românii nu se înțeleg. We love each other!

Am stat de vorbă cu personalul unui restaurant de Langoș din Budapesta și, când au aflat că suntem români, au avut o schimbare completă de stare. Ne-au pus muzică românească în tot restaurantul, și-au etalat skill-urile de română și ne-au dat câte ceva din partea casei, asta în timp ce râdeam împreună!

Tot la Langoș am avut ocazia să ne întâlnim cu un cuplu foarte simpatic de bătrâni din Australia, veniți în Budapesta în vacanță. Ne-au oferit perspective foarte valoroase despre cât de important este să faci ceea ce îți place în viață și să nu te mulezi niciodată după „așa face lumea”.

Pe străzile Berlinului, oprindu-ne pe niște trepte pentru un scurt popas, am intrat în vorbă cu Lalo, un tânăr pasionat de fotografie, care, după multă muncă și nenumărate vizite, reușise în cele din urmă să se mute în oraș.

Când l-am întrebat ce anume l-a atras la Berlin, ne-a spus că i-au plăcut creativitatea și sufletul orașului – libertatea de a te prezenta așa cum îți dorești, aprecierea față de artiști și deschiderea culturală a localnicilor (el însuși provenind din Mexic). După o vizită făcută alături de mama sa, rămăsese îndrăgostit de arta stradală care însuflețește locul și de scena muzicală vie și autentică. 

„You have to be an open-minded person if you want to stay here, for sure!”, a spus el cu un zâmbet larg.

Ne-a recomandat o mulțime de locuri de vizitat prin oraș: de la parcuri de unde se vede cel mai frumos răsăritul, la târguri cu muzică unde poți descoperi artiști locali vânzându-și lucrările și unde se găsește, după cum ne-a asigurat, cel mai bun sushi vegan. Apoi și-a luat rămas-bun și și-a continuat drumul spre supermarket.

DiscoverEU m-a învățat ce înseamnă să-mi îndes toată viața într-un ghiozdan în 30 de minute, ca după aceea să fug spre gară, ghidându-mă după un telefon cu 30% baterie.

Time managementul a fost o abilitate pe care toți credeam că o avem, însă ne-am dat seama că nu este așa de ușor. În cele din urmă, voit sau nevoit, am învățat să ne coordonăm și să ne gestionăm resursele, fie că sunt timp, buget, energie, roamingul sau bateria de la telefon.

Ce am mai descoperit în acest proiect este faptul că rădăcinile culturii nu le descoperi doar vorbind cu oameni și privind lumea prin ochii lor, ci și ascunse pe rafturile muzeelor.

Spre exemplu, în Ljubljana am vizitat muzeul lor de istorie, de unde am aflat, printre altele, și de ce anume dragonul este simbolul orașului (spoiler: are legătură cu un mit despre cum un erou a trebuit să înfrângă un dragon pentru a proteja localnicii, iar acesta a devenit un fel de simbol protector al orașului, aflat pe catedrală și la bazele Podului Iubirii – nu pentru că ar fi vrăjitori…).

În Viena am vizitat muzeul Leopold – unul dintre preferatele mele din această listă, în caz că voiați să știți – unde am aflat despre mișcarea modernistă din capitală.

Aceasta se extindea dincolo de artă și pictură: era un întreg curent social și spiritual, care încuraja întoarcerea la o stare naturală, prioritizând mișcarea fizică, vegetarianismul și grija față de natură și animale. Susținea drepturile femeilor și importanța tinerilor, însă, în ciuda aspectului inițial pozitiv, era adânc ancorat în antisemitism. A fost fascinant și am descoperit o mulțime de artiști de care nu auzisem până atunci.

Pentru a nu mă lungi prea mult, restul obiectivelor vor fi mai degrabă o trecere în revistă: am văzut și muzeul Belvedere din Viena – genial dacă ești fan Klimt –, muzeul HAB din Budapesta, unde sunt expuse lucrările de licență ale tinerilor de la Școala de Arte din capitală (opere profund personale și fascinante, dacă doriți să priviți lumea prin ochii lor), apoi Muzeul Iluziilor Optice din Praga, unde puteți vedea opere de artă contemporană și, ultimul, dar nicidecum cel din urmă, zidul Berlinului.

Imaginile și poveștile din galeria de lângă el spun istoria unei epoci crude, iar prima dată când l-am văzut a fost ca o lovitură în stomac.

Cultura se reflectă foarte mult și în gastronomie. 

Germania și Viena, fiind țări foarte deschise, sunt și casa multor oameni din toată lumea. Asta înseamnă că, pe lângă pretzels autentici, am putut să gustăm curry, sushi, kebab și pizza preparate după rețete din restaurante locale.

Sunt lucruri pe care nu ai cum să le înveți din cărți. Trebuie să le trăiești: mergând din gară în gară, vizitând muzee, încercând diferite restaurante sau vorbind cu oamenii din orașele pe care le vizitezi.

Vara aceasta, tinerii pornesc din nou la drum prin Europa. Află mai multe despre DiscoverEU Inclusion. Dacă te-ai născut între 01.03.2005 și 01.03.2007, nu ai mai călătorit până acum în afara țării și vrei să ieși din zona de confort, înscrie-te AICI.