Predarea limbii române ca a doua limbă
Descriere
40 de copii refugiați din Ucraina învăță limba română ca a doua limbă printr-un proiect pilot implementat cu susținerea RAF – Romanian-American Foundation.
Până la finalul anului 2023 vom dezvolta un model didactic eficient de predare a limbii române ca limbă străină, ca un efort comun de integrare a copiilor refugiați sau migrați.
4 cadre didactice instruite de un specialist Fulbright utilizează un material didactic conceput special pentru proiect de o echipă de autori coordonată de Universitatea București pentru a preda 132 ore de limba română intensiv (2 ore/zi).
Cele patru grupe sunt găzduite de partenerii RAA – Colegiul Național ”Mihai Viteazul”, Școala Gimnazială ”Ienăchiță Văcărescu” București și Centrul European Regional pentru Intervenții Sociale CREIS din Iași.
La finalul celor 132 de ore, experiența practică a cadrelor didactice este transpusă într-un al doilea manual de predare a limbii române ca limbă non-maternă.
Pe lângă tehnica abordată, de tip ESOL (tr. en. Engleza pentru vorbitori de alte limbi) – care se uită în primul rând la nevoile imediate de comunicare ale elevilor, proiectul pilot vine și cu o propunere de structură instituțională capabilă să răspundă provocării naționale de integrare prin eforturi lingvistice.
De-a lungul proiectului, materialele educaționale rezultate au fost puse la dispoziția tuturor actorilor interesați în mod gratuit.
Context
De la începutul războiului din Ucraina, aproximativ 90.000 de refugiați s-au înregistrat în România, jumătate dintre aceștia fiind copii.
Guvernul a deschis sistemul școlar pentru copiii ucraineni foarte devreme, dar în lipsa unui program adecvat pentru învățarea limbii române – limbă obligatorie pentru participarea copiilor la școlile obișnuite.
În plus, abordarea utilizată în învățarea limbii române pentru refugiații ucraineni este ineficientă din cauza lipsei de experiență în acest domeniu.
Adesea, se presupune că profesorii trebuie să vorbească fie ucraineană, fie rusă pentru a putea preda limba română refugiaților, restricționând foarte mult numărul potențialilor profesori.
În plus, abordarea învățării este inadecvată în ceea ce privește intensitatea (doar 1-2 ore/ săptămână) și prea axată pe gramatică în detrimentul comunicării funcționale.
Abordarea ESOL se concentrează pe nevoile imediate de comunicare ale elevilor și nu necesită o limbă intermediară.
În concluzie, trei direcții cheie pentru îmbunătățire sunt necesare: dezvoltarea unei abordări eficiente pentru limba română (principiile ESOL și o intensitate mai mare), furnizarea unor programe de formare specializate pentru profesori, o configurare instituțională mai bună capabilă să răspundă numărului fără precedent de refugiați.
Metodologie
Pilotarea unui model de pregătire lingvistică pentru copiii refugiați ucraineni
Pilotarea are două obiective:
- să verifice dacă abordarea utilizată în program (inspirată de ESOL și urmată de materiale deja concepute sub supravegherea unui Specialist Fulbright) produce efectele dorite asupra elevilor
- să înțelegem care sunt elementele în această abordare care nu sunt suficient de familiare profesorilor români și care trebuie acoperite printr-o formare pentru predarea limbii române ca limbă străină
Patru grupuri de elevi vor parcurge pregătirea lingvistică timp de 3-4 luni, urmând apoi evaluarea progresului lor.
În plus, profesorii care predau acestor grupuri vor oferi feedback cu privire la elementele pe care le-au găsit dificile.
Informațiile despre acest model (progresul elevilor, nevoile suplimentare ale profesorilor) vor fi agregate într-un raport scurt de către expertul în analiza politicii.
Cursurile de limbă au o intensitate de 6-10 ore/săptămână timp de trei-patru luni și se vor adresa copiilor refugiați ucraineni cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, ideal selectați din audiențe din sistemul public, dar și din rândul copiilor care participă la activitățile centrelor de zi.
Predarea va fi asigurată de patru profesori care au participat la formarea introductivă oferită de un Specialist Fulbright în toamna anului 2022.
Dezvoltarea de noi materiale educaționale pentru predarea limbii române ca limbă străină
Într-o intervenție separată, în toamna anului 2022, a fost creat un set de materiale sub supravegherea Specialistului Fulbright, acoperind aproximativ 3-4 luni de predare.
Un nou set de materiale, acoperind, de asemenea, aproximativ 3-4 luni de predare, va fi adăugat în acest program, utilizând aceeași echipă de creatori de conținut, tot sub supravegherea Specialistului Fulbright.
Toate materialele vor fi puse la dispoziție tuturor profesorilor care predau limba română refugiaților ucraineni, ca materiale educaționale open-source.
Analiza politicii privind predarea limbii române ca limbă străină pentru integrarea școlară
Un expert (sau o echipă de experți) va colecta informații pe trei niveluri:
- cum ar trebui să arate o experiență de învățare eficientă pentru elevi (în ceea ce privește abordarea de predare, curriculum, materiale, intensitate etc.)
- ce ar trebui să includă o formare eficientă a profesorilor (ca o viitoare formare certificată pentru predarea limbii române ca limbă străină vorbitorilor non-români)
- în ce măsură arhitectura instituțională din cadrul sistemului public de învățământ ar putea susține un astfel de model
Manual, VOL 1, Ediția II-a
Bine ați venit în România! Ghid Introductiv pentru profesorii de Limba Română care lucrează cu elevii din familii de refugiați, VOL. 1, EDIȚIA A 2-A, REVIZUITĂ
Acest manual a fost atent revizuit și, mai ales, substanțial îmbogățit, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor cursanților străini și ale profesorilor care predau RLS.
Am inclus, uneori implicit, alteori explicit, metode didactice și pedagogice contemporane, asigurând că fiecare lecție, dincolo de conținutul informațional, este interactivă și accesibilă.
Abordarea noastră se bazează pe convingerea că învățarea limbii române ca limbă străină trebuie să fie o experiență completă și, totodată, plăcută. Astfel, am propus o gamă variată de exerciții și activități (individuale, în perechi, în grupuri mai mici sau mai mari), dialoguri din viața de zi cu zi, precum și aspecte ce țin de cultura și civilizația spațiului românesc.
Ediția de față aduce îmbunătățiri semnificative în privința explicațiilor gramaticale, a secțiunilor privind vocabularul și a activităților didactice.
Aceste îmbunătățiri au scopul de a facilita o înțelegere mai profundă a morfosintaxei și a semanticii românești, oferind totodată contexte variate de utilizare.
În plus, am inclus și resurse digitale și tehnologice moderne, ceea ce dă ocazia cursanților să studieze și să exerseze și în afara sălii de curs.
Manual, VOL 2
Bine ați venit în România! Ghid Introductiv pentru profesorii de Limba Română care lucrează cu elevii din familii de refugiați, VOL. 2
Cu o imensă plăcere, salutăm din inimă apariția celui de-al doilea volum din seria noastră de resurse.
Ghidul introductiv pentru profesorii de limba română continuă călătoria noastră colectivă, una care a început cu o echipă dedicată de educatori uniți de viziunea de a ajuta studenții ucraineni refugiați.
Pe măsură ce ne aventurăm în acest nou volum, ne dorim să vă oferim o colecție de resurse necesare pentru a îmbogăți experiențele de predare.
În rolul nostru de profesori, îndrumarea elevilor si studenților refugiați necesită o abordare plină de compasiune.
Ne amintim că acești studenți s-au îmbarcat într-o călătorie către o țară străină – România – din cauza impactului îngrozitor al conflictelor, violenței și persecuției.
Deplasarea lor nu a fost o alegere, ci o necesitate, aducând cu ea greutatea unor experiențe traumatice.
În sala de clasă avem privilegiul și responsabilitatea de a promova un mediu înrădăcinat în empatie și conexiune umană, înțelegând că bunăstarea lor emoțională are prioritate față de orice altceva.
Raport de Cercetare
Proiectul a oferit și un context pentru realizarea unei cercetări privind integrarea lingvistică a copiilor migranți în România, o tematică ce a făcut mai puțin obiectul unor studii.
Cele mai importante date de cercetare evidențiază existența unui cadru complex de sprijin. În același timp, studiul identifică numeroase provocări, printre care:
- Numărul încă redus de profesori pregătiți și implicați în predarea limbii române pentru copiii și tinerii migranți;
- Nevoia multiplicării programelor de formare a cadrelor didactice pentru predarea limbii române fără limbă de sprijin;
- Insuficiența materialelor de sprijin, resurselor de învățare și a materialelor auxiliare;
- Experiența redusă în utilizarea unor instrumente standardizate de evaluare a competențelor lingvistice dezvoltate;
- Nivelurile încă foarte diferite de pregătire și de motivație în grupele de cursanți, ce se accentuează pe măsura derulării programelor de limba română;
- Participarea neregulată și ratele mari de absenteism înregistrate de anumiți cursanți;
- Impactul experiențelor traumatizante și nevoile suplimentare de sprijin în aria socio-emoțională pentru copiii refugiați