Bune practici în domeniul incluziunii
Clopoțelul sună de intrare în Școala Gimnazială „Constantin Gh. Marinescu” din Galați. Dascălul Ana-Viorica Huțanu îi roagă pe elevii săi să se așeze în cerc.
Copiii știu deja ce urmează, dar de fiecare dată răspund la provocare cu aceeași plăcere și curiozitate. Își spun unul altuia că va fi „fun” și că și-ar dori ca măcar prima oră din zilele de școală să înceapă astfel. Unii chiar suspină: „de-ar fi toate orele așa…”.
Elevii compun pe rând o povestioară din câte o frază sau un paragraf scurt care se încheie cu „apoi” sau „dar”, acesta fiind semnalul pentru următorul participant care trebuie să continue. Nimeni nu poate ști dinainte modul în care vă evolua povestea, dar ei pot introduce cuvinte cum ar fi „deodată”, „imediat”, „surprinzător” ș.a.m.d. pentru a schimba firul povestirii.
De când a introdus jocurile în metoda de predare, doamna profesoară Huțanu a observat că elevilor le place acest tip de abordare în procesul de învățare. A mai observat și o încurajare a acceptării diversității.
Am vorbit și cu alte ocazii despre cum credem că jocul didactic dezvoltă abilități și că oferă o dinamică nouă față de modul tradițional. În urmă cu ceva timp, am publicat pe site „Raportul privind bune practici în domeniul incluziunii”. Îl puteți citi gratuit aici .
Raportul de cercetare constituie o colecție de bune practici în domeniul drepturilor copilului și incluziunii (mai ales în ceea ce privește CES) implementate în școlile de masă sau care au efect asupra incluziunii în astfel de școli.
„Raportul privind bune practici în domeniul incluziunii” a fost elaborat în cadrul proiectului „Toți diferiți, toți egali în școlile din România!”, derulat de Fundația Romanian Angel Appeal, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
